joi, 28 ianuarie 2010

Braconaj arheologic cu voia poliţiştilor

Irina S. Chiroiu

Anchetatorii care se ocupă de dosarul „Aurul Dacilor” acoperă cu bună ştiinţă un personaj despre care, încă din 2005, ş
tiau că este unul dintre „cei mai versaţi” traficanţi de comori dacice. Este vorba despre Marcel Adrian Dobra, patronul mai multor localuri din judeţul Hunedoara şi fiul unui fost colonel de poliţie, cunoscut căutător de comori dacice, care şi-a văzut nestingherit de treabă, pentru că nimeni nu a vrut să-l tragă la răspundere. Deşi numele său apare atât într-un proces verbal, cât şi în cel de-al doilea rechizitori întocmit in acest caz, când alte 10 persoane au fost trimise în judecată în aceeaşi cauză, fiind acuzate printre altele de braconaj arheologic şi trafic de obiecte de patrimoniu, Dobra nu apare niciunde ca învinuit şi nici măcar citat ca martor. Nu este prima oară când oamenii legii închid ochii când este este vorba despre omul de afaceri hunedorean le-a comis. Spre exemplu, în urmă cu trei ani, Marcel Dobra, împreună cu tatăl său – colonelul Viorel Dobra – şi un bodyguard, au atacat cu bâte de basebal, sape şi alte arme albe, mai multe persoane din comuna Beriu. Mai multe persoane au fost atunci grav rănite, unele având nevoie de mai bine de două săptămâni de îngrijiri medicale, iar altele rămânând cu grave traume. Deşi oamenii au pus sub nasul poliţiştilor până şi o înregistrare video a bătăii, nimeni nu a luat până în prezent nici o măsură în acest caz.

Cu dovezile sub nas
Numele lui Marcel Adrian Dobra a apărut pentru prima oară într-un proces verbal întocmit la începutul anului trecut de comisarul Aurel Condruţ şi colegul său, subcomisarul Răzvan Joseanu, ambii din cadr
ul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia de Investigaţii Criminale – Serviciul Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional. „Unul dintre cei mai versaţi în scoaterea din ţară a bunurilor arheologice sustrase din situri este fiul fostului poliţist Dobra, proprietarul unor baruri în Călan şi Brad. Acesta a transportat în Germania mai multe asemenea bunuri, deplasarea fiind făcută cu avionul, de pe aeroportul din Timişoara”, notau cei doi anchetatori în documentul citat. Dezvăluirile aparţineau unui martor sub acoperire, audiat sub numele de Petru Ciulai, care nu era la prima declaraţie de acest fel.



Marcel Dobra apare şi în ultimul rechizitoriu legat de acest dosar şi întocmit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba. În acest document, se precizează că gruparea lui Călin Corhan realizare „contactul cu colectorii autohtoni şi internaţionali la Cafeneaua „21” din Orăştie, aparţinând lui Dobra Marcel Adrian, membru al grupării”. Cu toate acestea, numele omului de afaceri nu apare nici pe lista învinuiţilor sau a inculpaţilor, şi nici pe cea a martorilor.





Procurorii nu comentează
Cel puţin deocamdată, spun anchetatorii. Augustin Lazăr, prim procuror adjunct al Curţii de Apel Alba, a refuzat să comenteze oficial această situaţie, susţinând că „nu oferă consultaţii particulare, mai ales despre o singură persoană” şi că punctul de vedere al anchetatorilor este prevăzut în rechizitoriu. Totuşi, Lazăr a ţinut să precizeze că cercetările continuă în acest caz. Întrebat dacă ar fi posibil ca în viitor să apară un al treilea rechizitoriu legat de braconajul arheologic, prim procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba a lăsat loc de interpretări. „Nu numai un al treilea, ci şi mai multe rechizitorii. Nu putem să anticipăm ce va fi în viitor. În mod cert situaţia tuturor va fi clarificată”, a declarat Augustin Lazăr in 2008.

A făcut avere din comorile dacice
Surse din anturajul omului de afaceri, care doresc să-şi păstreze anonimatul, susţin că de fapt, gruparea din care acesta făcea parte era condusă de tatăl său (colonelul Viorel Dobra), împreună cu cumnatul său Gheorghe Moţa (decedat în prezent) - fost colonel de poliţie, soţul fostului primar al comunei Beriu – punct strategic pentru căutătorii de comori.
Fără a deţine surse importante de venit, dar beneficiind de sprijin din partea unor persoane influente, atât din rândul autorităţilor locale şi a unor oameni ai legii din judeţ, cât şi din rândul unor ministere, familia Dobra a făcut o avere remarcabilă în decurs de câţiva ani. De exemplu, taman când braconajul arheologic era în floare, brusc, Marcel Dobra a deschis cele mai elegante baruri (la vremea aceea) din Deva, Orăstie si Brad. În scurtă vreme si-a cumpărat mai multe autoturisme de lux: un BMW, un Volkwagen si un Mercedes clasa E. Toate noi. Tatăl său, colonel de politie a început, în aceeaşi perioadă, constructia unei vile somptuoase. Aceleaşi surse susţin că grupul din care Dobra făcea parte şi-a văzut nestingherit de braconajul arheologic, fiind protejat chiar de cei plătiţi din bani publici pentru a stopa aceste practici. Totuşi, anchetatorii, probabil încercând să nu dea de bănuit, i-au învinuit pe soţii Ileana şi Liviu Pricăjan, de asemenea rude ale familiei Dobra, membri ai aceluiaşi grup de braconieri şi traficanţi. Cei doi nu au fost însă a fi trimişi în judecată, în cazul lor procurorii dispunând doar disjungerea cauzei.

Există precedent
Nu este prima dată când Marcel Dobra scapă basma curată după comiterea unor fapte pe care poliţiştii le cunosc. În urmă cu doi ani, omul de afaceri, împreună cu tatăl său şi un bodyguard a atacat mai multe persoane, administratorii a trei societăţi comerciale, cu care se judeca pentru un teren. Oamenii au reuşit atunci să filmeze cu o cameră video o parte din scandal. Înregistrarea este mai mult decât sugestivă, putând fi identificaţi uşor atacatorii, dar cu toate acestea, şi deşi cei atacaţi au depus mai multe plângeri la poliţie, nu s-a luat nici o măsură în acest caz. Indiferent de mărturiile, dovezile clare care există şi de zilele de îngrijiri medicale de care oamenii au avut nevoie, oamenii legii nu s-au grăbit să soluţioneze acest caz şi să facă dreptate. De „vină”, spun cei vătămaţi, ar fi legăturile pe care familia Dobra - în special Viorel Dobra – le are în rândul poliţiştilor, procurorilor, dar şi al anchetatorilor. Nu e de mirare deci că termenele proceselor care există pe rolul intanţei, de exemplu cel în care lui Marcel Dobra îi este solicitat să plătească distrugerile provocate în timpul scandalului unui autoturism, se amână suspect de mult.


N.A. : Ancheta imi apartine in totalitate. Am scris-o in vara lui 2008, taman inainte de a veni la ZIUA. Nu a fost niciodata publicata. Astept cu interes rechizitoriul III, care am auzit ca e in pregatire. Si apelul de la Curtea de Apel Alba facut de cei 11 inculpati condamnati in acest dosar in urma cu o luna si ceva.

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu